Autostrada Bechtel trece pe la DNA

Derularea contractului semnat de Compania de Autostrazi cu americanii de la Bechtel este cercetata, de anul trecut, de Directia Nationala Anticoruptie (DNA).

Proiectul autostrazii Transilvania, derulat de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) impreuna cu firma americana Bechtel, face obiectul unor cercetari preliminare derulate de DNA, au declarat vineri, pentru Cotidianul, atit surse oficiale din cadrul CNADNR, cit si surse judiciare.

"Cercetarile sint in faza preliminara si au demarat la sfirsitul anului trecut. Se analizeaza o eventuala marire nejustificata a preturilor pe tronsonul Gilau-Cimpia Turzii si, daca aceasta se va confirma, incadrarea ar putea fi abuz in serviciu", au declarat surse judiciare, sub protectia anonimatului. Acestea au preferat sa nu precizeze daca DNA s-a autosesizat sau daca institutia a fost sesizata. Fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a declarat recent ca va sesiza atit DNA, cit si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) asupra unor incalcari ale contractului si legislatiei in derularea acestui contract, insa sesizarea nu a fost inca depusa.

Oficialii companiei Bechtel spun ca nu au aflat de inceperea cercetarilor de catre DNA. In opinia lor, cercetarile ar fi fara obiect, pe motiv ca firma americana a respectat intru totul contractul. "Nu stiu de asa ceva, ma gindesc ca ar fi trebuit sa aflam. Nu am fost contactati. Din punctul nostru de vedere, Bechtel a respectat contractul", a declarat pentru Cotidianul Bogdan Sgircitu, director de comunicare al Bechtel.

Orice cercetari facute de autoritati la CNADNR sint considerate neproductive de catre seful acestei companii, Mihai Grecu. Fara a face referire direct la demersul DNA, acesta a declarat vineri, la o emisiune de la Antena 3, ca "in permanenta sint 3-4 controale la companie". "Hai sa ne luam de controale si de aceea nu sint autostrazi in Romania", a spus Grecu.

Din 2006, de la inceperea lucrarilor la autostrada Transilvania, presa a relatat numeroase neregularitati ale contractului dintre stat si Bechtel, precum si referitoare la modul in care acesta este derulat. Spre exemplu, raportul intocmit in octombrie 2007 de catre firma franceza Scetauroute, consultantul angajat de statul roman pentru acest proiect, este foarte critic. Sint incriminate calitatea scazuta a unor lucrari, un ritm lent de derulare a proiectului si nerespectarea obligatiilor care revin antreprenorului american in sensul tinerii costurilor sub control.

“Prin (...) documente pe care Bechtel si le emite in calitate de proiectant, modificarile - aparute in cele mai multe cazuri in urma unor greseli de executie si solutiile de rezolvare alese - sint cele mai costisitoare. Aceste modificari facute constant de catre antreprenor conduc la cresterea succesiva a costului contractului, cu ignorarea prevederilor contractuale de eficientizare, astfel incit nu i se permite beneficiarului sa stie costurile finale ale proiectului”, se spune in raportul firmei franceze.

“Antreprenorul incearca sa ascunda si greselile de executie pe care le face, greseli in urma carora au rezultat numeroase ruperi de taluz in debleu si pentru repararea carora pretinde sa fie platit suplimentar. In plus
, intervine cu solutii noi, care duc la achizitii de teren suplimentar, care duc la cresterea costului lucrarilor”, mai afirma Scetauroute. Alte observatii critice se refera la calitatea fundatiilor sau a lucrarilor de beton.

In pofida semnalelor de alarma trase de Scetauroute, conducerea CNADNR, in interventiile sale publice, a preferat sa ia apararea firmei Bechtel si sa critice consultantul. Compania de stat a avizat plata catre Bechtel a unor lucrari in proportie de 95%, fara nici o verificare preliminara a lucrarilor de catre Scetauroute. Firma franceza este platita cu 60 de milioane de euro pentru a verifica atit facturile emise de Bechtel, cit si calitatea lucrarilor. Dispozitiile date
catre Scetauroute de a aviza plata fara verificare anterioara au fost semnate doar de directorul general al CNADNR, fara a exista avizele departamentelor de specialitate ale companiei. In plus, unele cheltuieli facute de Bechtel au depasit sumele aprobate in acest sens de catre Guvern, in anexa 10 a contractului, spre exemplu, cheltuielile indirecte de capital.